2


O rază de lumină împărţită-n două de un Demiurg nevrotic,

Un androgin creat pentru a fi desprins şi refăcut în mod haotic,

Un timp uitat, un timp creat – mormanul focului etern reaprins acum,

Nimic pierdut, un tot renăscut – un mâine ce nu mai e sortit să devină scrum.

Pe altarul mileniilor pierdute se remodelează infinitul şi ziua de mâine;

Se reunesc speranţele-ntr-un singur vis, o nouă lume,

Noile şi vechile idealuri se recunosc în noi, pierdute sunt vechile tăceri:

Acum rămân doar sufletele să spună totul – prin priviri şi chemări.

Symphonie & Gebelezis