Gem


Reflexia unei ceşti de vânt

purtată fără zâmbet spre pământ;

un pai frânt de-o albină

şi prapurele congelat.

 

Ideatic şi idiot, pretextul pentru furt,

cretin genial de prost,

căutând capacul de wc.

 

Ne-au îmbuibat memoria,

ne-au întinat decizia,

ne-au exploatat dreptatea

şi ultimul cuvânt.

 

*

Gâtul frânt al păsării din curte,

jelind aerul uitat în frunte

şi preaslăvind migrena migratoare,

căutând butucul care doare.

 

Nu plânge mâncătorule de frunze…

şi pomul doare şi iarba moare.

Doar specia noastră nedispărută

uită sau renunţă, nu mai luptă…

 

Şi piersicul a înflorit în primăvară,

dar ultimul fruct e gem, în cămară…

urmăm şi noi, poate la vară,

iar dacă nu, mai înspre seară.

2 gânduri despre „Gem

  1. Pingback: Libertatea unei opinii devine riscantă « Gebelezis

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s