Întoarsă în lumea de vis, pierdut tărâm al vieţii,
te recunoşti în piatră, viaţă şi stejar.
Blândă zeiţă şi crudă preoteasă mayaşă,
vis dătător de viaţă şi clipe de coşmar;
te ondulezi pe iarbă şi coajă de cruşin,
himeră şi pământ.
Mama Gaia ar fi mândră de tine,
purtătoare a pântecului născător de stele,
străbuna ta zeiţă te-ar iubi.
Zâmbetul deşteptat cu visul,
te trădează: un cer senin deasupra,
o iarbă verde şi un viitor bogat.
Eşti Gaia mai tânără puţin,
miile tale de ani sunt tinereţe,
cum miliardele Gaiene
subscriu spre necuprins.
Acum, că noaptea e senină,
un drum spre apă,
o potecă spre infinit
şi un sărut.
Te iubesc! :*
Pingback: Banii « Gebelezis
Felicitari pentru blog!Fain tare !
Am si eu un site de poezii unul dintre cele mai vizionate de poezii romantice si as dori sa mi lasati un link cu blogul dumneavoastra ca sa va pun la favorite.
Blogul este :
http://cazacupaul.blogspot.com/
Sa ne unim toti poetii!!!!!
heeei..ce frumos!
Pingback: Iubiţi-vă legal « Gebelezis